Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a se apara de agentii patogeni - virusuri, bacterii, paraziti si toxine. Sistemul imunitar este un sistem complex de celule si molecule (anticorpi) al carui rol este sa asigure protectia impotriva agresorilor. Sistemul imunitar detecteaza agentii patogeni, ii distruge si, foarte important, memoreaza antigenul pentru a putea reactiona prompt si data viitoare cand il va intalni.
Sistemul limfatic este o componenta importanta a sistemului imun si reprezinta sistemul organismului de aparare si de purificare. Sistemul limfatic este format din  limfa, din vase limfatice - care asigura transportul limfei - si din structuri si organe care contin tesut limfatic, cum sunt timusul, ganglionii limfatici, splina si amigdalele.
Sistem imunitar al copiiilor este imatur si continua sa se dezvolte pana in jurul varstei de 11-12 ani.
 Un organism sănătos înseamnă un sistem imunitar puternic si capabil sa facă fata oricărei încercări (boala). Ca urmare, alegerea unui stil de viata sanatos iti asigura o imunitate puternica:

O diminuare a imunitatii o intalnim la varstele extreme (copii si varstnici), la alcoolici, fumatori, obezi, in cazul stresului emotional si fizic, tulburarilor de somn, alimentatiei de proasta calitate si expunerii la un mediu toxic.
Un sistem imunitar puternic şi echilibrat ne fereşte de infecţiile bacteriene, parazitare, fungice şi virale, reducând creşterea celulelor tumorale. Prima linie de apărare o constituie pielea şi mucoasele; dacă agenţii patogeni trec de acestea, ei trebuie să primească un răspuns prompt din partea sistemului imunitar. 
 
Când imunitatea este scăzută, infecţiile se manifestă mai puternic şi pentru o durată mai mare de timp. Sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe sisteme ale corpului omenesc. De cele mai multe ne apără de multe afecţiuni, dar uneori mai dă şi greş. Pentru a preveni acest lucru, organismul trebuie ajutat prin îmbunătăţirea dietei şi a stilului de viaţă. 
prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, spune că „fabrica de imunitate” este localizată la nivelul intestinelor, de aceea disbacterioza, dezchilibrul florei intestinale, aduce “falimentul“ sistemului imunitar. Consumul de alimente nesănătoase (cu adaos de conservanţi şi / sau excesiv de grase, dulci, sau prelucrate chimic),  antibioticele, alcoolul şi drogurile distrug microbiota formată din bacteriile bune, având un impact negativ masiv asupra sistemului imunitar. Remediul îl reprezintă probioticele precum bacteriile lactice, microorganisme vii prezente în iaurt, varza murata sau suplimentele nutritive pe baza de probiotice.
 
Unul dintre factorii ce influenţează sistemul imunitar este alimentaţia. De aceea, antioxidanţii nu ar trebui să lipsească din meniul nostru zilnic. Un exemplu din această clasă este Resveratrol-ul, un antioxidant puternic obţinut din struguri roşii - atât din fruct, cât şi din coajă. De asemenea, propolisul este văzut ca cel mai puternic “medicament” natural antiinfecţios
 De asemenea, apa joacă un rol vital în tot acest proces, hidratarea fiind extrem de importantă.


Construieşte-ţi meniul numai din alimente cu valoare nutriţională

Acest lucru presupune să alegi alimente nutritive, care asigură substanţele necesare organismului. Aceste alimente au un conţinut caloric scăzut, prin urmare te vor ajuta şi să slăbeşti pe lângă protecţia pe care o oferă împotriva bolilor. În această categorie intră legumele şi fructele în culori cât mai variate. Un exemplu pe care îl oferă dr. Joel Fuhrman în sprijinul acestei idei este acela că legumele cu frunze de un verde închis ajută la digestie, iar fructele de pădure conţin nutrienţi care protejează inimă și îți întăresc in mod natural sistemul imunitar.

Kiwi și afinele sunt fructe bogate în vitamina C, cresc rezistenţa la boli şi au efect antioxidant.

Oul este o sursă de proteină de cea mai înaltă calitate şi conţinte toţi cei opt aminoacizi esenţiali, pe care organsimul nu îi poate sintetiza. Totodată, sunt o importantă sursa de vitamine antioxidante (A şi D) şi minerale (fier, seleniu, zinc).

Peștele gras precum somonul, tonul sau codul este bogat în acizi graşi esenţiali omega-3, cu rol antiinflamator.

Scorțișoara conţine din plin antioxidanţi, ajută la stabilizarea zahărului în sânge şi luptă împotriva colesterolului rău.

Usturoiul este unul dintre cele mai bune antibiotice naturale şi poate fi folosit în multe feluri de mâncare. Acesta previne răcelile comune, precum şi bolile gastrointestinale.

Ghimbirul este excelent în lupta împotriva răcelii şi gripei, dar ajută şi în cazul altor boli.

Lămâia este bogată în vitamina C şi antoxidanţi, poate îmbunătăţi sistemul imunitar. Un pahar de apă cu lămâie, dimineaţa pe stomacul gol, este modul cel mai sănătos de a ne începe ziua.


Pătrunjelul este bogat în fier, vitaminele A, B, C şi K, aminoacizi, acid folic şi în betacaroten. De asemenea, pătrunjelul conţine şi alte vitamine şi minerale pentru întărirea sistemului imunitar. Întăritor natural al sistemului imunitar, bun stimulent al sistemului nervos, antiinfecţios, vasodilatator, bun renegerator capilar.
 
Pătrunjelul conţine proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten şi, în special, vitamina C. "Datorită substanţelor nutritive pe care le conţine, pătrunjelul întăreşte imunitatea organismului şi are un rol important în distrugerea radicalilor liberi. Planta este bogată în vitamina A, vitamina C, vitamina B şi E, mangan, fier, fosfor, potasiu, iod, clorofilă şi magneziu. Conţinutul de vitamina C este mai mare de patru ori decât cel din portocală, iar conţinutul de fier este mai mare decât cel al spanacului.
 
Sfecla roşie, un miracol pentru organism
 
Tot ceea ce are nevoie organismul găsim în sfecla roşie. Consumată în oţet, proaspătă sau coaptă, este un superaliment nutritiv cu multe beneficii pentru sănătate. Vitaminele A, C, complexul B, sulful, sodiul, calciul, fierul, iodul, potasiul şi antioxidanţii din sfecla roşie ajută la tratarea mai multor afecţiuni.
 
“Sfecla roşie este un complex de vitamine şi minerale cum rar mai găsim şi, în plus, vindecă afecţiuni ale ficatului, afecţiuni cardiovasculare, digestive, întăreşte imunitatea şi este un puternic antiinflamator, detoxifiant şi energizant. Sfecla roşie conţine tot complexul de vitamina B, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina A, magneziu, fosfor, iod, calciu, sulf, antioxidanţi şi fier, cu alte cuvinte tot ceea ce organismul are nevoie.
 
Morcovul, bogat în vitamine şi minerale
 
Betacarotenul şi alţi nutrienţi din compoziţia morcovilor susţin metabolismul, cresc nivelul hemoglobinei şi îmbunătăţesc sistemul imunitar. 
 
Pe lângă faptul că este foarte bun la gust, morcovul este aliment natural, adică un aliment-medicament. Are un nivel ridicat de vitamine şi minerale precum potasiu, calciu şi magneziu. Pe lângă vitamina C, acesta mai conţine şi vitamine din grupa B cu proprietăţi calmante şi regenerante.

O dietă adecvată poate ajuta sistemul imunitar să funcţioneze optim, mai ales în perioadele în care este suprasolicitat de anumiţi factori, precum stresul sau frigul.

De asemenea, încearcă să faci exerciţii în mod regulat, cum ar fi minim o plimbare zilnică de 30 de minute, alergare, înot, jocuri sportive, exercițiile de forța acasă sau la sala. 

Acestea îţi poate ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva infecţiei.

Practica dusului cu apa rece se inscrie in traditiile mai multor tari, precum Finlanda, Rusia, Tailanda, Coreea sau Japonia, fiind insotita de mai multe beneficii confirmate de catre expertii medicali.

De la arderea mai rapida a grasimilor si pana la imbunatatirea circulatiei sanguine, efectele pozitive ale dusurilor cu apa rece sunt nenumarate.

O serie intreaga de studii stiintifice demonstreaza ca expunerea la frig ajuta la intarirea sistemului imunitar. Contactul corpului cu apa rece creste rata metabolica prin reflexul tremuratului si activarea raspunsului imun. Anumite experimente efectuate pe esantioane umane au aratat ca persoanele care fac regulat dusuri reci inregistreaza o crestere a concentratiei plasmei, a numarului de celule T si de limfocite.

In Suedia, parintii isi lasa bebelusii sa doarma in aer liber, chiar si la temperaturi foarte scazute. Acesti copii s-au dovedit a fi mai rezistenti in fata imbolnavirilor, dormind totodata mai bine. In Siberia, in cadrul unui experiment efectuat pe copii de 2-6 ani, au fost organizate doua grupe de participanti.

Prima grupa a fost supusa unui ritual prin care copiilor le-a fost turnata o galeata de apa rece in cap inainte de sezonul gripal. Micutii din a doua grupa nu au primit acelasi tratament. Rezultatele au aratat ca 95% dintre copiii supusi ritualului nu au contactat niciun virus gripal  in sezonul racelilor, comparativ cu 75% dintre copiii care nu au fost expusi baii cu apa rece.

Potrivit unei cercetări publicate pe Science Direct, dușul rece-fierbinte este o metodă eficientă de a face față stresului pe parcursul zilei, acesta întărind toleranța la stres. Un alt studiu a constatat faptul că dușul rece făcut zilnic întărește imunitatea, prevenind astfel o mulțime de boli. În încercarea de a se încălzi, atunci când persoana face duș rece, se accelerează metabolismul și se activează sistemul imunitar. Astfel organismul eliberează mai multe globule albe (leucocite) în sânge. Capacitatea acestora este de a produce anticorpi în scopul eliminarii substanțelor străine din organism.

 
Reguli de urmat pentru un sistem imunitar puternic

1) Alimentație echilibrata, bogata in legume, fructe, cereale integrale
2) Practica zilnic activități fizice, minim 150 minute/saptamana
3) Renunta la fumat
4) Dormi 7-8 ore/noapte
5) Controleaza-ti tensiunea arteriala
6) Spala-te pe maini frecvent si gateste adecvat alimentele
7) Completează-ti alimentația cu vitamine, minerale, antioxidanți, ulei de peste și resveratrol