Grăsimea a fost percepută dintotdeauna că fiind nesănătoasă și responsabilă pentru colesterolul mărit, grasimile nu sunt ceva de temut, nu grasimea te ingrasa, ci caloriile in exces, nu grasimile polinesaturate te imbolnavesc, ci grasimile saturate, fast food-ul si lipsa de miscare. Cu totii avem nevoie de grasimi, dar de grasimi bune pentru un organism sanatos si functional. Alimentatia ta zilnica trebuie sa contina neaparat si grasimi, important este echilibrul si alegerea grasimilor sanatoase, din surse vegetale, care te pot ajuta sa iti scazi riscul de boli de inima, atacuri cerebrale si colesterol crescut. Adevarul este ca organismul uman are nevoie de grasimi pentru o buna functionare si sanatate, in cele ce urmeaza o sa va explicam diferentele intre grasimile bune si cele rele, mai corect spus diferente intre grasimi saturate si nesaturate. In ultimii 10-15 ani a fost la nivel mondial o crestere alarmanta in ceea ce priveste apariția afecțiunilor cardiovasculare și bolilor asociate, datorita consumului exagerat de grasimi saturate din carne rosie, dulciuri, biscuiti, fast food, grasimi trans corelate cu lipsa de exercitii fizice.

Toate tipurile de grasimi sunt bogate in energie – 1 gram de grasime (indiferent de tip) inseamna 9 kcal; comparativ, 1 g de carbohidrati sau proteine are doar 4 kcal. Asta inseamna ca 100g de grasimi elibereaza 900 Kcal, pe cand 100g de proteine sau carbohidrati elibereaza doar 400Kcal, asta nu inseamna ca renuntam la grasimi ci doar trebuie consumate in cantitati mai mici, cu moderatie. Dar grasimea vine la pachet si cu o senzatie mai mare de satietate, deci o cantitate mica de alimente bogate in grasimi te satura rapid. Colesterolul este prezent in fiecare celula corporala (fiind produs in organism sau ingerat prin alimentatie) si este vital in structura peretilor celulari, acizilor gastrici, productia de hormoni si crearea de Vitamina D. Cel „rau” (LDL) se depune pe artere, cel „bun” (HDL) il tine pe primul sub control. Un nivel ridicat al colesterolului total apare in urma unei combinatii de factori: alimentatie bogata in carne rosie, lactate grase, margarina, uleiuri hidrogenate, produse de patiserie, lipsa sportului, fumatul, obezitatea, mostenirea genetica, varsta, anumite boli cronice (diabetul, de exemplu). 


Daca Grasimile sunt bune, unde greșim?

Grăsimea este un tip de nutrient de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. Aceasta este esențială pentru producerea energiei și absorbția vitaminelor, așadar o dietă corespunzătoare întotdeauna include și grăsimi.

Când vine vorba de alimentație, avem tendința să credem că o dietă fără grăsimi reprezintă alegerea corectă pentru sănătate. De fapt, în loc să le eliminăm complet, ar trebui să înlocuim grăsimile nesănătoase cu cele sănătoase!

Iată care sunt diferențele între cele doua tipuri de grasimi și ce alimente nu ar trebui să ne lipsească de pe lista de cumpărături deoarece reprezintă surse bogate de grasimi bune(sanatoase).

Grăsimi rele, saturate(nesănătoase)
Grăsimile nesănătoase sunt cele de care trebuie să ne ferim, acestea sunt grasimile saturate si grasimile trans, adica cele artificiale.

Grăsimile saturate provin din surse de origine animală și se găsesc totodată și în lactate, în special cele cu procent mare de grăsime. Deși nu sunt foarte periculoase pentru organism, astfel de produse ar trebui consumate cu moderație deoarece pot crește nivelul colesterolului.

Grasimile Saturate. Cele mai consumate produse care conțin grăsimi saturate sunt: carnea de porc, vită și miel, pielea de pui, ulei de palmier, untul, untura, brânza grasa, laptele și alte produse.

Grasimile trans artificiale se găsesc în produse pe placul tuturor, cum ar fi: cele de patiserie, mâncarea prăjită de tip fast food (cartofi prăjiți, pui prăjit, burger, shaorma etc), aluatul de pizza, chipsuri, popcorn, biscuiti, unele tipuri de ciocolata, prajiturele sau margarină.
Grăsimile trans apar prin adăugarea de hidrogen în uleiurile vegetale , un proces conceput pentru a prelungi termenul de valabilitate al produselor ambalate, ele fiind găsite într-o gamă largă de produse alimentare ambalate și prelucrate, inclusiv produse de panificație, cookies şi biscuiti.

Consumul regulat de grăsimi nesănătoase scade nivelul colesterolului bun (HDL), crește nivelul colesterolului rău (LDL) precum și riscul de infarct, favorizează apariția bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2.
În data de 24 aprilie 2019 Comisia Europeană a adoptat o nouă lege care limitează folosirea grăsimilor trans în alimentele procesate: maxim 2g de grăsimi trans la 100g de grăsime din alimente.

Grasimi bune, polinesaturate(sanatoase)
Grăsimile sănătoase sunt cele de care avem nevoie pentru a ne menține nu doar sănătatea, ci și o memorie bună și o stare generală de bine. Este important să introducem în alimentația noastra zilnică astfel de grăsimi, în primul rând deoarece acestea au grijă de inima noastra: scad nivelul colesterolului rău, previn îngroșarea pereților arteriali și tulburările de ritm cardiac.

Grăsimile polinesaturate în funcţie de tipul acizilor graşi, se împart în grupul, omega-3 şi omega-6 şi se numesc acizi graşi esenţiali deoarece organismul nu îi poate sintetiza(produce), motiv pentru care trebuie să provină din alimente sau suplimente nutritive bogate in omega 3 si 6 precum sunt cele din ulei de peste, ulei de in, Fish oil de  la Optimum Nutrition, Omega 3 de la Kevin Levrone sau Ronnie Coleman, le gasiti pe toate pe site-ul nostru www.proteinhouse.ro la sectiunea Sanatate. Aceste grasimi bune se găsesc în peşte (somon, sardine, scrumbie, peşti oceanici) şi în anumite uleiuri vegetale incluzând uleiul de floarea soarelui sau de rapiţă.
Grăsimile mononesaturate se găsesc în uleiul de măsline, arahide, nuci, migdale, caju şi avocado. Ele au proprietatea de a reduce colesterolul rau din sânge.

Țările mediteraneene în care consumul de ulei de măsline si de peste este unul ridicat sunt totodată și țările cu cea mai mică rată de boli cardiovasculare!
Deliciosul unt de arahide, măsline și fructul de avocado conține cu 40% mai mult potasiu decât bananele!

Grăsimile polinesaturate le găsești, în primul rând, în peștele gras și semi-gras (somon, macrou, hering, păstrăv, sardine și ton), semințe de floarea soarelui, semințe de dovleac și susan, dar și soia, lapte de soia, ulei de pește și ulei de șofran.

Rolul grasimilor in alimentatie:

- sunt o sursa de energie 

- asigura depozite de energie 

- iti mentin pielea si tesuturile sanatoase

- contribuie la crearea de hormoni vitali pentru un sistem hormonal functional

- sunt o sursa de acizi grasi esentiali (acid linolenic/Omega-3 si acid linoleic/Omega-6) – nu pot fi produsi de corp, trebuie sa provina din alimentatie, si sunt esentiali pentru functionarea si dezvoltarea celulara, cerebrala, controlul inflamatiei si coagularea sangvina.

- ajuta la functionarea nervilor si creierului – creierul contine 60% grasimi, iar mielina care inconjoara celulele nervoase este compusa din grasimi 

- permit absorbtia de vitamine – vitaminele A, D, K si E sunt solubile in grasimi, fiind absorbite in fluxul sangvin doar cu ajutorul grasimilor.

Sfaturi finale 

- Reduceţi sau eliminaţi în totalitate carnea roşie: porc, vită; înlocuiţi-o cu peşte sau pui (fără piele) sau cu peşte gras, cum ar fi macroul, heringul sau tonul proaspat.
- Evitaţi produsele lactate cu multă grăsime.
- Învăţaţi să citiţi etichetele produselor pe care le cumpăraţi. Observaţi conţinutul de grăsimi înscris pe ambalajul mâncării. Alegeţi-le pe acelea cu un conţinut redus de grăsime sau cu cel mai scăzut nivel de grăsime saturată si evitati tot ce contine transfat.
- Schimbaţi-vă regimul alimentar şi consumaţi cât mai multe grăsimi bune: nuci, caju, seminte de in, seminţe de dovleac, avocado, peşte si ulei de masline. 
- Mâncaţi mai puţini biscuiţi, produse de patiserie şi prăjituri.
- Consumati cât mai multe fructe si legume proaspete.